Gripa aviara si amenintarea pandemica a determinat o intensificare si o extindere a supravegherii gripei la nivel national , regional si international .
Principalul obstacol in controlul optim al gripei ramane inca varibilitatea virusurilor gripali care este imprevizibila si uneori redutabila si din pacate nu intotdeauna se poate raspunde pe masura impactului pe care o are gripa asupra comunitatii omenesti . Chiar in contextul unui efort deosebit de monitorizare a circulatiei virusurilor gripali din fiecare an , a selectarii minutioase a tulpinilor candidate , a pregatirii lor pentru productie si a alocarii de fonduri din ce in ce mai mari pentru realizarea unor cantitati in crestere de vaccin , proba de foc a controlului gripei intr-un sezon este concordanta dintre tulpinile vaccinale si tulpinile circulante cu potential epidemigen . Trebuie insa spus ca mai multe studii au aratat ca pe o perioada de zece sezoane succesive , in noua concordanta, variaza intre 75- 85 % (fiind diferita fata de subtipurile A/H1N1 si A/H3N2 si virusurile de tip B ) , iar numai intr-un singur sezon concordanta poate varia intre 45-65 % . Analiza antigenica si genetica a izolatelor din intreaga lume (coordonata de OMS ) poate da indicatii asupra unor variatii care determina modificari de structura mai importante cu expresie in numarul de imbolnaviri , dar si asa pot surveni in orice moment mutatii spontane care pot depasi orice previziune .
Dupa cum se stie, in fiecare an in luna februarie OMS ( GISN = Global Influenza Surveillance Network ) lanseaza formula vaccinului gripal pentru emisfera nordica in urmatorul sezon . Concomitent cu lansarea compozitiei vaccinului se face o analiza a izolatelor gripale in anul curent si se prezinta motivele care au stat la baza selectiei .
Desi autoritatile de sanatate publica , participantii la supravegherea gripei si mass- media au fost informati imediat dupa anuntul OMS asupra compozitiei vaccinului pentru sezonul 2008/2009, credem ca este util sa o facem din nou.
Cele trei tulpini propuse sunt urmatoarele :
- A/ Brisbane / 59/ 2007 ( H1N1 )
- A/ Brisbane / 10/ 2007 ( H3N2 )
- B/ Florida /4/ 2006
Cunoasterea compozitiei vaccinului pentru sezonul urmator are importanta in evitarea confuziilor unor medici practicieni , dar si a unor farmacisti care pot comite erori cand unele tulpini se pot mentine in vaccin unul sau doua sezoane. In acest sezon cele trei tulpini sunt schimbate in totalitate si nu exista un asemenea pericol .
Vom prezenta cateva din argumentele care au stat la baza alegerii tulpinilor vaccinale :
- Desi virusul A/ Solomon Islands/3/2006(H1N1 ) a circulat in numeroase tari si concordanta dintre tulpina circulanta si cea vaccinala a fost buna, s-a preferat noua varianta - A/ Brisbane /59/2007 pentru ca antocorpii fata de prima tulpina nu inhibau tulpina recent aparuta la titruri protectoare
- Tulpina de tip B ( B/Florida / 4/2006 ) a fost predominanta in sezonul trecut si este diferita ca linie de evolutie ( B/Yamagata /16/88 ) fata de virusul B din vaccinul din 2007/2008 care apartine liniei B / Victoria//2/87
- Tulpina A/H3N2 ( A/Brisbane/10/2007 )a circulat mai putin in lume dar fiind cu modificari antigenice si genetice a fost selectata.
In Romania in sezonul 2007/2008 conform caracterizarii antigenice si genetice a izolatelor putem observa urmatoarele :
- tulpina A/ Solomon /Islands /3/ 2006( H1N1) a fost dominanta (75,31% din izolari )
- tulpina B / Florida / 4/ 2006 a circulat activ in faza a doua a epidemiei (22,38% din izolari )
- tulpina A/ Brisbane / 10/2007 a fost izolata de la cazuri sporadice (2,3% din izolari )
Fara a face o prognoza veritabila putem sa apreciem ca in sezonul care urmeaza un rol important il vor avea virusurile A/H3N2 care nu au avut o circulatie care sa poata imuniza o masa semnificativa de persoane, iar distanta antigenica dintre tulpina A/ Brisbane/10/2007 si cea precedenta poate sustine o rata mai mare a imbolnavirilor .
In ceea ce priveste virusurile de tip B trebuie luat in considerare faptul ca virusul B/ Florida / 4/2006 a imbolnavit si imunizat o parte a masei receptive in sezonul trecut la care se vor mai adauga si un numar de cca 3 milioane de persoane care vor fi vaccinate in acest sezon .
O situatie deosebita o prezinta virusurile A/HN1 prin faptul ca tulpina circulanta - dominanta ( A/ Solomon Islands/3/20060 in sezonul 2007/2008 este diferita de tulpina vaccinala ( A/ Brisbane /59/2007 ), iar vaccinarea singura nu ar putea controla decat partial circulatia acestor virusuri .
Toate aceste supozitii pot fi infirmate si de evolutia virusurilor gripale in emisfera sudica cand pot apare variante noi care nu mai pot fi incluse in vaccin pentru emisfera nordica cu exceptia situatiei cand noua varianta are modificari semnificative si atunci se impune prepararea de urgenta a unui vaccin monovalent .
Orice discutie despre gripa ajunge in final la vaccinarea antigripala , metoda principala de control a gripei in sensul diminuarii complicatiilor , deceselor si a efectelor socioeconomice determinate de epidemiile de gripa .
Exista o opinie unanima a specialistilor ca marirea numarului de vaccinari si a acoperirii vaccinale a unor grupe de risc reprezinta o masura strategica si o baza pentru interventia in caz de pandemie mai ales in cazul tarilor producatoare de vaccin. Se remarca o actiune puternica a autoritatilor centrale si locale din Romania in sustinerea financiara si logistica a imunizarii populatiei la parametri optimi de prevenire si combatere a gripei, concomitent cu o constientizare de catre marele public, directa sau prin mass-media a impactului gripei asupra individului si a comunitatii.
Urmarind evolutia distributiei de vaccin in Romania putem spune ca s-au facut eforturi importante in atingerea sau apropierea de nivelurile acoperirii vaccinale si ale numarului de vaccinari recomandate de OMS si UE .
Astfel in sezonul 2007/2008 s-au realizat urmatoarele :
- 200 doze de vaccin la 1000 locuitori ( nivel optim minimal : 150 )
- 53,37 % acoperire vaccinala a persoanelor > 65 ani ( tinta OMS & UE /2007 = 50% )
- 79, 42% din personalul medico -sanitar
- 72,12 % din copiii institutionalizati
- 75,18% din adultii institutionalizati
- 95, 77 % din personalul din institutiile de ocrotire si ingrijire bolnavi cronici
- 92,5% din personalul care asista la domiciliu persoane cu risc crescut
Desi au existat cresteri ale numarului de vaccinari si la alte grupe cu risc, ele sunt inca sub nivelul recomandat de expertii OMS si UE (26,46 % fata de 50% ), dar strategia pe termen mediu a MSP este de a atinge si depasi acest prag .
Mentinerea si eventuala crestere a numarului de vaccinari da in prezent posibilitatea orientarii strategiilor vaccinale si spre alte grupe de risc, cunoscute mai de mult sau identificate si documentate prin studii recente. Este vorba de copiii sanatosi cu varste de 6 - 23 luni si gravide. Unele tari, este drept puternic dezvoltate (SUA), au trecut la vaccinarea in totalitate a copiilor pana la 5 ani (>6 luni ) si vor sa abordeze o categorie extrem de importanta in raspindirea gripei si anume scolarii mici ( <8 ani ) .
O asemenea orientare necesita fonduri foarte mari, dar in situatia tarilor in curs de dezvoltare se poate incerca o acoperire mai mare la copiii cu patologii asociate cu varste intre 6-23 luni.
Se uita insa un fapt important in cazul tarilor in curs de dezvoltare si anume promovarea prin medicii practicieni si mass-media a importantei vaccinarii in combaterea efectelor gripei in randul populatiei care, facuta in mod sustinut, va creste numarul de vaccinari peste cele distribuite de MSP , ccea ce va realiza o limitare semnificativa a complicatiilor, internarilor si a deceselor .
Credem ca prevenirea si combaterea gripei in Romania este pe un drum bun, mai ales ca populatia percepe din ce in ce mai mult ca o gripa este mai scumpa decat un vaccin .
Dr. Viorel Alexandrescu
Senior Virologist
Director WHO Influenza Center
Director Centrul National de Gripa
