Boala coronariana (BC) este forma principala de afectiune a vaselor inimii. Vasele inimii sunt afectate si se poate ajunge la infarct. Acesta apare atunci cand o artera a inimii este blocata, ceea ce provoaca distrugerea celulelor muschiului inimii deoarece acestea nu mai primesc suficient oxigen si nutrimenti.
Infarct de miocard - o problema de sanatate grava. Exista insa si o veste buna pentru persoanele care au avut un infarct: ceea ce a fost mai greu a trecut si, in curind, vor putea face aproape toate acele lucruri, pe care obisnuiau sa le faca inainte!
Sunt sentimentele mele normale? cum se simte familia mea?
Dupa un infarct de miocard este firesc sa aveti temeri: legate de moarte, de posibilitatea de a avea din nou dureri de inima (angina), daca veti putea avea o viata sexuala normala, cand veti putea sa va intoarceti la munca etc. De asemenea, persoanele apropiate vor "simti" infarctul: se vor teme de a va vedea din nou in spital, se vor simti vinovate de a va fi "cauzat" boala, chiar daca stiu ca acest lucru nu este posibil etc. Aceste lucruri sunt normale si usor de inteles. O buna idee este sa vorbiti despre ele cu cei din familie si cu medicul dumneavoastra: nu le tineti in interior! In timp, aceste ginduri rele vor disparea si va veti bucura din nou de viata.
Ce schimbari este bine sa fac?
BC este o afectiune cronica: odata descoperita o veti avea toata viata! Este important sa aveti o stare de sanatate cat mai buna si sa preveniti ca boala sa se inrautateasca. Acum este momentul sa faceti acele schimbari sanatoase in stilul dumneavoastra de viata prin care sa controlati factorii de risc ai bolii de inima.
Identificati factorii de risc!
Factorii de risc sunt acele obiceiuri sau conditii care cresc sansa de a face o boala sau de a agrava o boala deja existenta. Acordati-va cateva minute pentru a face urmatorul test:
|
Da* |
Nu |
Fumati? |
|
|
Aveti tensiunea arteriala mai mare de 140/90 mm Hg sau medicul dumneavoastra v-a spus ca aveti tensiunea mare? |
|
|
Medicul dumneavoastra v-a spus ca aveti colesterolul total mai mare de 200 mg/dl sau colesterolul HDL ("colesterolul bun") mai mic de 40mg/dl? |
|
|
Aveti diabet zaharat sau nivelul glicemiei este mai mare de 126 mg/dl sau aveti nevoie de medicamente care sa controloze glicemia? |
|
|
Daca sunteti barbat, aveti mai mult de 45 ani? |
|
|
Daca sunteti femeie, aveti mai mult de 55 ani? |
|
|
Sunteti supraponderal sau obez? |
|
|
Practicati mai putin de 30 minute de activitate fizica zilnic? |
|
|
Doctorul dumneavoastra v-a spus ca aveti angina (durere de inima) sau ati avut un infarct de miocard? |
|
|
*Daca raspundeti "da" la oricare din aceste intrebari inseamna ca aveti un risc crescut de a face un infarct de miocard. Daca nu cunoasteti valoarea tensiunii arteriale sau a colesterolului, verificati aceste lucruri cu medicul dumneavoastra personal.
5 PASI PENTRU A REDUCE FACTORII DE RISC
1. Stop fumatului!
Fixati o zi incepind cu care sa nu mai fumati. Chiar daca ati mai incercat sa renuntati la fumat sau ati folosit guma cu nicotina, nu inseamna ca nu veti avea succes de data asta. Folositi experienta din trecut pentru a identifica acele strategii pentru a renunta acum la fumat. Vorbiti cu medicul dumneavoastra despre cum puteti face acest lucru.
2. Fiti activi in fiecare zi
Activitatea fizica regulata este vitala pentru a ramane cat mai sanatosi daca aveti BC. Pentru inceput intrebati medicul cardiolog pentru a vedea daca aveti vreo restrictie de activitate. A face plimbari este o buna modalitate de a incepe. Gradual, ajungeti sa practicati aproape zilnic cel putin 30 minute de activitate fizica.
3. Slabiti sau mentineti-va greutatea
Urmati un plan de alimentatie sanatoasa care sa va ajute sa slabiti. Cele mai multe femei pot slabi reducand caloriile la 1200 - 1500 pe zi, in timp ce barbatii pot avea succes cu 1500 - 1800 calorii pe zi. Daca nu sunteti supraponderal, mentineti-va greutatea pe care o aveti.
4. Alegeti o dieta saraca in grasimi si bogata in fibre
Acest tip de dieta va ajuta sa scadeti nivelul de grasimi din sange. Aveti nevoie de aproximativ 25 g fibre zilnic. Pentru a afla mai multe despre dieta sanatoasa vorbiti cu un medic nutritionist care sa va ajute sa faceti un plan al meselor.
5. Luati medicamentele exact asa cum v-au fost recomandate
Cele mai multe persoane cu BC au nevoie de beneficiul suplimentar al medicamentelor, atat cele specifice bolii de inima, cat si cele necesare pentru a controla tensiunea arteriala si eventualele valori crescute ale colesterolului.
Reducand factorii de risc faceti pasi importanti in a trai mai sanatos si a va scadea sansele ca inima sa sufere in continuare. Anual faceti vizite la medicul dumneavoastra pentru a tine sub control boala.
Bolnavul, inaintea inceperii programului de recuperare, trebuie evaluat clinic, biochimic, ecocardiografic si prin testare de efort la cicloergometru sau covor rulant. Testul de efort trebuie sa fie un test un test maximal limitat de simptome. In urma testarii de efort, bolnavii vor fi clasificati in trei mari categorii.
In prima categorie se incadreaza bolnavii care au o toleranta redusa la efort si la care durerea anginoasa apare rapid in timpul testului. La aceasta categorie de bolnavi, antrenamentul fizic va avea un efect redus, acesti bolnavi de obicei necesita coronarografie in vederea evaluarii posibilitatii de revascularizatie miocardica. Pana la aceasta interventie, bolnavii pot fi inclusi in programe simple de recuperare comprehensiva (fizica, psihologica, dietetica) cu scopul evitarii deconditionarii in continuare a bolnavilor, ca urmare a sedentarismului impus de stenoza coronariana severa.
Cea de a doua categorie de bolnavii care pot efectua un test de efort cu intensitate moderata (se calculeaza dublul produs, adica produsul dintre frecventa cardiaca si tensiunea arteriala sistolica iar acesta este situat intre 15000 - 30000) pot efectua antrenament fizic mai intens, iar rezultatele recuperarii apar mai rapid.
Cea de a treia categorie de bolnavi include subiectii care efectueaza un test de efort de intensitate mare, de obicei bolnavi cu activitate fizica constanta inaintea aparitiei bolii, la care reducerea capacitatii de efort se face aproape exclusiv pe seama stenozei coronariene, nu si pe seama lipsei de antrenament. La acesti bolnavi se urmareste mentinerea capacitatii fizice anterioare aparitiei crizelor anginoase.
Recuperarea bolnavilor cu angina pectorala de efort stabila trebuie inceputa in Clinica de recuperare cardiovasculara unde bolnavul este supravegheat si monitorizat in timpul programelor de antrenament fizic si se incepe corectia factorilor de risc cardiovascular (echipa de recuperare cardiovasculara realizand pe langa sedinte de antrenament fizic sedinte de dietetica, psihologice, de informare a pacientilor despre boala,etc) si dureaza 2 - 3 saptamani dupa care programul poate fi continuat in ambulator in cadrul clinicii de recuperare cardiovasculara sau in alte servicii ambulatorii specializate.
Recuperarea trebuie privita ca o schimbare a modului de concepere a vietii de catre bolnavul cu angina pectorala de efort, in sensul prestarii regulate de exercitii fizice si de activitate fizica, activitate care sa fie insa sub limita pragului anginos, respectiv a simptomatologiei dureroase.
O problema importanta in special pentru cei care efectueaza programele de antrenament in ambulator este momentul de desfasurare al acestuia, in general bolnavii cu angina pectorala de efort desfasoara o activitate profesionala normala. De aceea ei sunt mai putin disponibili in timpul diminetii, timpul optim pentru desfasurarea antrenamentului. In aceste conditii antrenamentele fizice se vor desfasura, in majoritatea cazurilor, pe parcursul dupa-amiezii sau serii. Este bine ca bonavul sa intercaleze intre terminarea programului de munca si antrenamentul fizic un interval de 1-2 ore (justificat si de intervalul liber dintre alimentatia cu care se sfarseste, de obicei, ziua de munca profesionala). Daca acest inteval de minimum 2 ore nu poate fi respectat, se recomanda ca alimentatia bolnavului sa nu fie abundenta.
Se recomanda utilizarea pe parcursul antrenamentului fizic, a cel putin 3-4 tipuri de efort fizic ( gimnastica medicala, ciclorgometru, covor rulant, etc.) pe o perioada de 20-30 minute. Perioadele de incalzire si de revenire sunt obligatorii si dureaza 5-10 minute. Sunt utile si sedintele de agrement care se efectueaza dupa antrenamentul propriu-zis, dupa o pauza de 5-10 minute, si care vor consta din jocuri de grup, mai rar individuale. Aceast antrenament de grup (activitate de "placere") diminuiaza plictiseala si stimuleaza spiritul de competitivitate, crescand atractivitatea antrenamentului si aderenta la antrenament.
Pe parcursul programelor de antrenament bolnavii trebuie supravegheati medical, ideala fiind prezenta unui medic pe tot parcursul programului de recuperare, iar in situatiile cand acesta nu este disponibil in sala de antrenament, trebuie sa fie in apropiere pentru a putea acorda asistenta de urgenta daca aceasta este necesara.
Programul de recuperare dureaza de obicei 8 - 12 saptamani si se va incheia printr-un test de efort final, in baza caruia bolnavul va fi sfatuit din punct de vedere al tratamentului care urmeaza: interventie chirurgicala sau tratament conservator (continuarea programului de antrenament fizic si tratament medicamentos). Rezultatele programelor de recuperare sunt excelente, cresterile in capaciatea de efort (sau in consumul de oxigen maxim) fiind de 20-30 %. Rezultatele sunt mai bune pentru bolnavii sedentari anterior antrenamentului.
Date recente arata pe langa ameliorarea calitatii vietii, chiar diminuarea si regresia evolutiei aterosclerozei la bolnavii care urmeaza astfel de programe de antrenament fizic.
In Iasi exista o experinta bogata in recuperarea acestei afectiuni in Clinica de Recuperare Cardiovasculara de la Spitalul Clinic de Recuperare, bolnavii putand sa se prezinte pentru internare cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist si cu adeverinta de salariat sau cupon de pensie.
Conf. Dr. Florin Mitu
Tel: 0232 241444 (orele 17-20); 0744 792549
Fax: 0232 211820
e-Mail: fmitu@mail.dntis.ro
Adresa site: www.cardiosan.ro
Medic primar medicina interna si cardiologie (Sef de sectie) - Spitalul de Recuperare, Iasi
Membru in Grupul de lucru al "European Forum Prevention of Coronary Heart Disease in Clinical Practice".
Membru in Societatea Europeana de Cardiologie.
Membru in Grupul de lucru de Recuperare Cardiaca al Societatii Europene de Cardiologie.
Membru in Uniunea Medicala Balcanica.
Membru in Uniunea Medicala a Tarilor Dunarene.
U.S.S.M. Iasi - secretar al Sectiei de Medicina Interna si Cardiologie 1996-2003.
Fundatia " Hipocrat" - Centrul de readaptare sportiva pentru cardiaci - Iasi - presedinte.
Coordonator local al manifestarilor anuale "Ziua inimii" din 1995 - 2002.
Revista Medico-Chirurgicala - redactor din 1996, secretar de redactie din 1997 -2004.
Membru la Fundatia " Actiunea Civica", Filiala Iasi.
Secretar al Comisiei de Cardiologie al Ministerului Sanatatii 2000 - 2005.
Membru in Societatea Romana de Cardiologie - Grupul de lucru de Cardiologie preventiva si Recuperare; Grupul de lucru - Insuficienta Cardiaca.
Lucrari stiintifice comunicate : 83
Lucrari stiintifice publicate : 75
